Ce inseamna Libertate ?

Libertate inseamna a-ti gasi locul pentru care ai fost creat. Locomotiva, de exemplu, a fost construita pentru a rula pe sine. Pune-o intr-o aratura si ea isi va pierde libertatea; cand a sarit de pe sine, ea si-a pierdut libertatea si si-a gasit distrugerea. Libertatea ei exista atata vreme cat este in mediul pentru care a fost construita.
Copacul care ajunge sa fie smuls de furtuna si zboara prin vazduh, nu si-a gasit libertatea cand a scapat de inclestarea radacinilor bine infipte in pamant, ci el si-a aflat moartea. Libertatea lui era tocmai faptul de a avea radacinile acolo, in pamant, radacini care il tineau incatusat.
Libertatea inseamna a-ti gasi locul pentru care ai fost creat, altfel esti doar un sclav care se indreapta spre moarte.

Masters of war

"Let me ask you one question
Is your money that good
Will it buy you forgiveness
Do you think that it could
I think you will find
When your death takes its toll
All the money you made
Will never buy back your soul"

(Bob Dylan - cântăreţ, compozitor, muzician şi poet american)

Stiinta, filozofie si religie

Exista trei domenii ale vietii intelectuale si spirituale pe care obisnuiesc sa le studiez: stiinta, filozofia si religia. Corespunzator acestora, exista trei moduri sau trei tipuri de cunoastere: cunoastere stiintifica, cunoastere filozofica si cunoastere religioasa. Altfel spus, sunt trei moduri de a ajunge la cunoastere, sau, mai clar, trei instrumente de conoastere: instrumentul stiintei, instrumentul filozofiei si instrumentul religiei. Sa le luam pe rand.
Instrumentele cunoasterii stiitifice sunt simturile. Stiinta masoara si cantareste, stiinta observa, studiaza si analizeaza; instrumentele ei sunt simturile si mijloacele de masurare. Stiinta descrie ceea ce vede si ceea ce masoara. Stiinta nu poate depasi aceste limite de cunoastere ca sa patrunda, de exemplu, in domeniul descrierii valorilor. Stiinta nu-ti poate spune ce e frumosul sau ce este binele ori alte componente ale lumii valorilor. Mai mult, ea nu poate spune de ce exista lumea, cum exista ea in sensul de a da o motivatie suprema, pentru ca ea, daca isi respecta limitele, doar va descrie ceea ce vede si ceea ce masoara.
Mai departe, filozofia este aceea care se ocupa cu valorile si scopurile; ea este aceea care cauta sa patrunda in natura lucrurilor si sa explice originea acestora. Instrumentul de cunoastere al filozofiei este ratiunea. Filozofia nu masoara si nu cantareste, ci ea pleaca de la datele stiintei si merge mai departe sa discute problemele valorilor, problema "de ce"-urilor, a aplicatiilor ultime si problema scopurilor ultime. Dar in toate acestea, singurul ei instrument este ratiunea.
Exista al treilea fel de cunoastere, cunoasterea religioasa, care si ea isi are instrumentul ei de lucru. Instrumentul cunoasterii religioase este credinta. Noi ne insusim aceasta cunoastere, deoarece prin simturi si ratiune nu o putem percepe. Cineva "din afara", pe care prin stiinta si prin filozofie nu-L putem ajunge, Cineva de dincolo de limitele de investigatie ale acestor doua moduri de cunoastere ia initiativa sa ne reveleze, sa ne descopere anumite cunostinte despre Sine, despre Univers, despre originea si destinul nostru. Asadar, cunoasterea religioasa, actiunea de intelegere a Fiintei supreme are ca instrument de lucru, credinta, care e absolut necesara pentru a autentifica ceea ce s-a comunicat prin revelatie.
Daca reusim sa patrundem notiunile acestea, am patruns bazele gandirii.

Caracterul

"Caracterul se formeaza in confruntarea cu greutatile, cu dificultatile. Formarea caracterului inseamna sa ne lovim de nedreptati, ca ele sa starneasca in noi tot mai mult dorul de dreptate. Caracter inseamna sa ne ciocnim de rautate, ca sa stimuleze in noi reactii de bunatate. Daca nu ar fi pericole in viata noastra nu s-ar dezvolta in noi curajul. Daca n-ar exista langa noi oameni cu mari necazuri, noi nu am avea pentru cine sa ne sacrificam."


(Iosif Ton)