Mii de draci ma furnica văzând cum este confundat creștinismul cu prostia, cu un fel de cucernicie tampa si lasa, o bigoterie, ca si cum menirea crestinismului n-ar fi decat sa lase lumea batjocorita de fortele raului, iar el sa inlesneasca faradelegile dat fiind ca e prin definitie osandit la cecitate si paraplegie.
Denis de Rougemont: "Sa nu judecam pe altii, dar cand arde casa vecinului nu stau sa ma rog si sa ma imbunatatesc; chem pompierii, alerg la cismea. De nu, se numeste ca sunt fudul si ca nu-mi iubesc aproapele." Macaulay: "Este drept ca nu avem voie sa ne rasculam impotriva lui Nero caci orice putere de Sus este, dar nici nu trebuie sa-i sarim in ajutor daca se intampla sa fie atacat."
Una e sa te rascoli, alta e sa aprobi.
Crestinismul neajutorat si neputincios este o conceptie eretica doarece nesocoteste indemului Domnului (Matei 10:16 "fiti dar intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii") si trece peste textele Sfantului Pavel (Efeseni 5:17 "Drept aceea, nu fiti fara minte", 2 Tim 4:5 "tu fi treaz in toate", Tit 1:8 "sa fie... treaz la mine" si mai indeosebi 1 Cor. 14:20 "Fratilor nu fiti copii la minte; ci la rautate fiti copii, iar la minte fiti oameni mari." )
Nicaieri si niciodata nu ne-a cerut Cristos sa fim prosti. Ne cheama sa fim buni, blanzi, cinstiti, smeriti cu inima, dar nu tampiti. Cum de-ar fi putut proslavi prostia Cel care ne da sfatul de-a fi mereu treji ca sa nu ne lasam surprinsi de Satana? Si-apoi, tot la 1 Cor. 14:33 sta scris ca "Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neoranduielii". Iar randuiala se opune mai presus de orice neindemanarii zapacite, slabiciunii nehotarate, neintelegerii obtuze. Domnul iubeste nevinovatia, nu imbecilitatea. Iubesc naivitatea, zice si Leon Daudet, dar nu la barbosi. Barbosii se cad sa fie intelepti. Sa stim, si ei, si noi, ca mai mult rau iese adeseori de pe urma prostiei decat a rautatii. Nu, slujitorilor diavolului, adica smecherilor, prea le-ar veni la indemana sa fim prosti. Dumnezeu, printre altele, ne porunceste sa fim inteligenti. Pentru cine este inzestrat cu darul intelegerii, prostia - macar de la un anume punct incolo - e pacat: pacat de slabiciune si de lene, de nefolosire a talentului.