"Exemplul nu este principalul lucru care influenteaza pe altii, este singurul lucru".Albert Schweitzer (n. 14 ianuarie 1875, Kaysersberg, Alsacia - d. 4 septembrie 1965, Lambaréné, Gabon. A fost un medic misionar, teolog protestant, muzician şi filozof. În 1952 a primit Premiul Nobel pentru Pace)
"Exista ceva grozav de morbid in simpatia asta moderna pentru durere. Ar trebui sa simpatizam cu culoarea, cu frumusetea, cu bucuria vietii. Cu cat vom vorbi mai putin despre partile urate ale vietii, cu atat mai bine."
(1891 Oscar Wilde - Portretul lui Dorian Gray)
"Unul care nu crede si care n-a avut niciodata experienta cu Dumnezeu nu poate zice Lucrurile acestea nu exista pentru ca daca e cinstit cu sine insusi si cu altii, el poate spune cel mult Eu n-am trait niciodata asa ceva; eu n-am experimentat ceea ce imi spuneti voi si deci eu nu va pot intelege. Se poate spune ca voi ati trait; se poate sa fie asa, dar eu, pentru ca nu le-am trait, nu pot sa vorbesc despre ele"
(Iosif Ton - Sa ne cunoastem crezul)
O multime de oameni se simt bine fiind morti. Dar nu sunt morti cu adevarat. Ei doar... refuza sa traiasca.
... dupa: Arthur Schopenhauer, Buddha, George Steiner, Matt Damon, Carl Sagan, Thomas Carlyle, Emil Cioran, Nicolae Manolescu, Lev Tolstoi, Rene Descartes, Marcel Proust, Mihai Eminescu
Contra
Oricâte cuvinte sfinte ai citi, oricâte cuvinte sfinte ai rosti, la ce sunt bune dacă nu acţionezi în acord cu ele? si oricum... cititul nu te face mai bun. Ştim că un om poate citi seara pe Goethe sau Rilke, că poate să cânte Bach şi Schubert, iar dimineaţa să meargă de serviciu la Auschwitz. Cititorule, daca te-as intreba despre arta, probabil mi-ai cita din cele mai bune carti scrise pe aceasta tema. Dar nu sti sa-mi spui cum miroase in Capela Sixtina pentru ca nu ai stat de fapt niciodata acolo sa te uiti la cupola ei minunata. Tu nu-mi poti spune nimic ce nu pot citi in vreo carte fiindca cea mai buna carte din lume e chiar lumea, iar cine nu calatoreste citeste doar prima pagina.
A citi înseamnă a gândi cu un cap străin în locul celui propriu, prin urmare citeste, asa nu trebuie sa-ti mai fortezi mintea sa scoti ceva original din ea.
Pro
La ce sunt bune cărţile? Îmi vine să răspund: la totul şi la nimic. Poţi trăi foarte bine fără să citeşti. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţea muzicii lui Mozart. În ce mă priveşte, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să citesc aşa cum am nevoie să mănânc şi să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca şi aceea materială. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută. Dar nu confunda lectura ziarelor cu cititul. Lectura ziarelor a făcut să crească numărul proştilor pentru ca Ziarele sunt nocive, te distrag de la lecturile serioase. Tipăresc ce n-ai nevoie să afli, tot felul de fapte rele, iar cel care citeşte gândeşte despre sine: "Iată ce bun sunt eu!" Lectura cărţilor de valoare este conversaţia cu cei mai de seamă oameni ai secolelor trecute. Oricine, când citeşte, se citeşte pe sine însuşi. Opera scriitorului nu este decât un fel de instrument optic propus cititorului pentru a-i permite de a distinge ceea ce, fără asta, nu ar fi văzut niciodată. O scurtă privire într-o carte, şi auzi vocea unei alte persoane, poate cineva mort de 1000 de ani. Să citeşti înseamnă să călătoreşti în timp. Citeşte! Numai citind mereu, creierul tău va deveni un laborator nesfârşit de idei şi imagini. Cea mai mare universitate este o colectie de carti. Ceea ce devenim depinde in mare masura de ce citim dupa ce toti profesorii au terminat cu noi, dar ca sa citeşti destule cărţi bune, trebuie să citeşti mai puţine cărţi proaste, căci viaţa este scurtă, timpul şi puterile - limitate.
Daca nu citesti, esti condamnat sa traiesti mereu mai prejos de propria-ti realitate, sa fi, din lipsa de cuvinte, mai prejos de tine insuti pentru ca nu gasesti cuvinte pentru ceea ce esti, potrivite cu ceea ce traiesti sau induri.
Stiu ce e caldura pentru ca mi-a fost frig. Stiu ce e lumina pentru ca am stat in intuneric. Stiu ce e fericirea pentru ca am trait necazul.
Definitia protestanta clasica a lui Dumnezeu:
"Exista un singur Dumnezeu viu si adevarat, care este infinit in fiinta si perfectiune, un spirit preacurat, invizibil, fara trup, madulare sau pofte, imuabil, imens, etern, de necuprins, atot puternic; prea intelept, preasfant, liber absolut, care face toate lucrurile dupa sfatul voii Sale imuabile si drepte, spre gloria Lui; iubitor, indurator, milostiv, indelung rabdator, bogat in bunatate si adevar, care iarta faradelegea, greseala si pacatul; Rasplatitorul celor care-L cauta cu staruinta; si totodata drept si infricosat in judecatile Lui; care uraste tot pacatul si care nu-l va declara niciodata nevinovat pe cel vinovat."
Banuiesc ca e mai bine acum, dar... nu stiu. Oamenii inca se mai urasc, doar stiu sa o ascunda mai bine.
Iata, noi nu stim nimic;
Pot doar sa cred ca binele va veni
In cele din urma - departe in viitor - in cele din urma pentru toti
Si fiecare iarna se va schimba in primavara.
Acesta este visul meu; dar ce sunt eu ?
Un prunc plangand in noapte;
Un prunc plangand dupa lumina;
Fara cuvinte, ci doar in planset.
Am 25 de ani, dar in decursul vietii mele am putut observa cateva schimbari incredibile. Cand eram mic aveam telefon cu disc, stiti din ala langa care trebuie sa stai, nu il puteai baga in buzunar inainte sa pleci de acasa. Ca sa suni, trebuia sa formezi numerele la disc si te enervai pe aceia care aveau numar cu multe cifre de 0 pentru ca trebuia sa invarti mai mult discul. Acum traim vremuri incredibile, folosim telefoane mobile si internet de mare viteza ale caror semnale urca pana in spatiu, dar ne vaitam ca niste copii atunci cand se mai intampla sa se deconecteze. Dar nu asta e cel mai trist, ci oamenii care dupa ce zboara cu avionul iti povestesc cum a fost, si de obicei suna a poveste horror, parca e Germania in 1944. Se plang ca au stau prea mult in aeroport (cateva ore), zborul a fost lung si incomod, scaunul nu s-a lasat prea mult in spate si nu au avut loc sa isi intinda picioarele, uitand ca au stat intr-un scaun in vazduh, zburand ca o pasare si luand parte la un fapt incredibil la care ei nu au contribuit cu nimic. Bucuresti - Paris, 3 ore cu avionul, un drum care in trecut se facea in cativa ani iar unii oameni chiar mureau pe drum. Acum mananci un sandwich, te uiti la un film si esti acolo.
Oameni buni, incetati sa va mai plangeti, lumea e uimitoare, bucurati-va.
- se descalta in tren
- fumeaza in locuri unde acest lucru li se interzice in mod explicit
- vorbesc intre replici la teatru
- isi pipaie prietena pe intuneric la film
- se sterg la gura cu fata de masa sau maneca hainei
- vorbesc zgomotos, rastit, grosier, ofensator
- rad la propriile bancuri (stupide) si te someaza sa li te alaturi
- nu se prezinta niciodata, presupunand ca ii cunosti
- nu se urca in autobuz ci navalesc
- vorbesc tare
*Bibliografie: Radu Paraschivescu - Ghidul nesimtitului
"Am intrat in inchisoare orb (cu vagi strafulgeri de lumina, dar nu asupra realitatii, ci interioare, strafulgeri autogene ale beznei, care despica intunericul fara a-l risipi) si ies cu ochii deschisi; am intrat rasfatat, razgaiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose; am intrat nemultumit, ies cunoscand fericirea; am intrat nervos, suparacios, sensibil la fleacuri, ies nepasator; soarele si viata imi spuneau putin, acum stiu sa gust felioara de paine cat de mica; ies admirand mai presus de orice curajul, demnitatea, onoarea eroismul, ies impacat: cu cei carora le-am gresit, cu prietenii si dusmanii mei, ba chiar si cu mine insumi."
*Nicolae Steinhardt a fost detinut politic in inchisorile comuniste pentru vina de a refuza colaborarea cu Securitatea.
"Majoritatea oamenilor din zilele noastre sunt condusi de frica; frica de ce vor manca, frica de ce vor bea, frica de slujba lor, de viitorul lor, frica din cauza sanatatii lor. Le este teama sa economiseasca bani si teama sa ii cheltuie."
Aceste cuvinte au fost spuse de Jean Arthur in 1938. Vi se par cunoscute ?
