vineri, 11 decembrie 2009

Consumerism

Aproape orice situatie intalnita azi are echivalent in trecut, mai putin consumerismul! Consumerismul se defineste, in mare, ca fiind o inecuatie care descrie fericirea personala in functie de cantitatea de bunuri achizitionate, aflate in posesie, si de consum. Inecuatia are doi termeni: cel din stanga este fericirea personala, cel din dreapta este cantitatea de bunuri pe care o ai sau ti-o poti permite sigur la un moment dat.
Regula de baza, de fapt Axioma consumerismului este urmatoarea: Intre cei doi termeni ai ecuatiei nu poate fi egalitate niciodata si termenul din stanga (fericirea) este intotdeauna mai mic decit cel din dreapta (cantitatea de bunuri).
Stimulat prin inginerie sociala, consumerismul incurajeaza si apoi exploateaza nesatisfactiile si dezamagirile realitatii de zi cu zi. Cheia , catalizatorul care a determinat aparitia consumerismului este conceptul de surplus. Surplusul se defineste ca fiind situatia cind totul exista in cantitati mai mult decit suficiente pentru a intretine viata tuturor membrilor unei societati.
Dar, oamenii nu au abilitatea de a face fata acestei situatii. Dintotdeauna oamenii s-au confruntat cu situatii de criza in care ceva lipsea. Oamenii au dezvoltat multe strategii pentru a face fata deficitului dar surplusul este ceva peste puterile lor, deocamdata.
Efectul de baza al consumerismului este urmatorul: tinta (adica noi,eu,tu,el...) isi suspenda voluntar pe o anumita perioada capacitatile de judecata si de gandire in schimbul promisiunii de fericire. Prin urmare devenim sclavii propriilor noastre dorinte neimplinite lasind ratiunea deoparte si lasindu-ne ghidati doar de impulsurile neuro-chimice primare din sistemul nervos. In timpul acesta produsul dorit este asimilat cu un produs vital pentru supravietuire, lucru fals de altfel, dar de unde sa-ti dai seama din moment ce esti deja un sclav?

2 comentarii:

  1. finalul e zguduitor. Dar in mare parte acest articol m-a depasit. O sambata placuta sa ai

    RăspundețiȘtergere
  2. nu e complicat, daca il citesti de 2 sau 3 ori iti dai seama ca e extrem de simplu.

    RăspundețiȘtergere