Legea noncontradictiei

Legea noncontradictiei este un principiu axiomatic fundamental care afirma ca doua enunturi contradictorii nu pot fi ambele adevarate in acelasi timp si in acelasi sens. Pe scurt, el afirma ca opusul a ce e adevarat este fals.
Aceasta lege noi o cunoastem intuitiv si o folosim in fiecare zi. De exemplu sa presupunem ca vezi pe strada un cuplu de casatoriti si o intrebi pe femeie daca este adevarat ca asteapta un copilas (excludem posibilitatea jenanta ca ea doar sa se fi ingrasat). Daca ea raspunde DA iar sotul ei spune NU apare o problema, ori ea nu i-a spus sotului ca e insarcinata ori poate au inteles gresit intrebarea. Dar de un lucru esti sigur: Nu pot avea dreptate amandoi! Pe baza legii noncontradictiei acest lucru devine de la sine inteles.
Cand se investigheaza orice chestiune legata de realitate, se aplica aceasta lege a noncontradictiei. Doua enunturi contradictorii nu pot fi ambele adevarate, una are dreptate, iar cealalta greseste.
Desi oamenii rezonabili nu au nici o problema cu legea noncontradictiei, unii filozofi cum au fost David Hume si Immanuel Kant au negat-o implicit in teoriile lor.
Dar cu mult inainte de Hume si Kant, un filozof musulman cu numele de Avicenna a sugerat un mod sigur de a-i corecta pe cei ce neaga legea noncontradictiei. El a afirmat ca cine neaga legea noncontradictiei ar trebui batut pana cand recunoaste ca a fi batut nu este tot una cu a nu fi batut! (O masura cam extrema dar ati prins ideea!)